Sunteti impreuna din prima zi a vietii lui,inca de cand si-a ridicat pleoapele ,precum isi ridica tulpina greoaie o planta dupa o ploaie de vara.
Cand era mic doar te vedea,necunoscandu-te foarte bine.Ii placeau diferitele haine pe care le purtai cu diverse ocazii sau in diverse anotimpuri ,dar abia ”deschisese” ochii.
In copilarie ii incalzeai sufletelul cu nuante calde in diminetile de vara ,trezind energia din el,la plimbarea din parc unde se intindea ditamai covorul de flori ,vizitate de gaze innaripate si care puneau in scena o piesa de viata,miscare si…daca te apropiai suficient -sunet.
Printre povestile de viata adolecentine, cu iubiri fulgeratoare si despartiri de pana a doua zi,banci de parc ratacite ,tigari,meditatii la mate si franca,profesori din alt secol,inceput de orizont deschis,dualitate parinte-copil,va asemanati cu doua linii paralele, dar care o sa se intalneasca cumva…mai tarziu.
Ca un nod ce marcheaza schimbarea in directia aschiilor ,ai trecut de aceasta perioada si ai inceput sa o percepi mai clar.
Un vant de toamna tarzie ,invitat de geamul lasat pe jumatate deschis,a dat pagina in caietul de matematica unind cele doua linii paralele.
Tu de fapt esti intotdeauna alaturi de mine- de la un post-it pe birou pe care scrie”zambeste !”…la parul iubitei ce miroase asa frumos si buzele ei inconvoiate …la marea in care plonjez cu mare incredere ,scufundandu-ma in alta lume…la campia care se observa pe geamul trenului.
Isi freaca ochii si…Doamne ce clar si intens simte si vede acum !
Tema :culoare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu