luni, 15 noiembrie 2010

Artificial sau nu

Oricat de mult ne-am dorit sa fim ca ei n-am reusit niciodata sa ne suprapunem perfect. Noi am resit sa dobandim tehnologia pentru a gandi la fel ca ei, a fost un proces indelungat, dar acum avem in proprtie de 85% acelasi modul folosit de creier. Cu toate astea, ne lipseste elementul acela incontrolabil si nemasurabil care mereu ii influenteaza in deciziile pe care le iau.
Sunt uimitori si plini de imaginatie, au o memorie uluitoare si nu de putine ori ne intrebam de unde au anumite amintiri ce nu se regasesc in viata lor de pana atunci. Este o limita dincolo de care nu putem trece. Ne pierdem destul de usor printre ei, pana acum nu ne-a recunoscut niciunul si nu am dat de banuit. Scopul final este acela de a ne combina cu specia, insa niciunul nu a reusit asta pana acum.

Intre observatiile adunate pana acum am gasit o replica a perechii mele actuale care m-a bulversat: "-Stii, mereu am crezut ca intre doi oameni e foarte greu sa se nasca un sentiment pur si adevarat de iubire. Suntem egoisti si de multe ori, iubim orice altceva intr-o relatie
decat sa traim efectiv sentimentul. Cateodata tu nu-mi pari uman si ma intriga gandul ca esti aici doar ca sa ma inveti ceva."

Tema: mana mea de robot

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu