Si-am zis ca dupa 2 noaptea nu se intampla nimic bun! A trebuit sa ma sui eu in taxi-ul ala, sa-mi aduc aminte ca mi-am uitat cartea la tine si sa hotarasc sa vin dupa ea. Si s-a nimerit ca tu sa nu dormi si sa-mi raspunzi imediat la usa si sa ma chemi, cum numai noaptea poti chema pe cineva, incet si atat de convingator. Si toate spiritele rele inventate de bunici m-au pus sa-mi dau jos haina si sa ma asez langa ceaiul de cirese ce scotea aburi mici pe masuta din bucutaria ta semiobscura. Dupa ce-ai adus cartea, facand echilibristica cu ea pe cap, te-ai trantit in fotoliul moale si ti-ai lasat papucii de casa sa-ti alunece usor din picioare. Cartea statea cuminte pe-un colt de masa. Becul lumina chior pielea si parul tau ondulat. Si nu stiu ce s-a intamplat cu mine, ca atunci in clipa aia, am simtit ca nu mai vreau sa ma intorc acasa la mama niciodata ceea ce am si facut. Nu stiu ce s-a vazut in expresia fetei mele sau in comportamentul meu, dar dupa tot acest timp, aceea ramane cea mai misterioasa decizie pe care am luat-o vreodata.
tema: ultimul cartus
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu